De ce ar fi fost ignorate semnalele de alarmă privind comportamentul Gabrielei Irimia

În contextul actual al sistemului educațional, unde protecția și bunăstarea elevilor reprezintă priorități esențiale, semnalarea fenomenelor de bullying impune o analiză riguroasă și o reacție instituțională clară. Presupusele abuzuri psihologice în mediul școlar ridică necesitatea unor investigații aprofundate și a unor mecanisme eficiente de prevenire și intervenție.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield: o investigație

Investigația realizată de Republica S a scos la iveală acuzații formulate de părinții unor elevi dintr-o clasă a III-a a Școala Questfield Pipera, care reclamă un climat educațional deteriorat, caracterizat prin abuzuri psihologice, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere. Conform relatărilor acestora, învățătoarea Gabriela Irimia ar fi implicată în crearea unui mediu ostil, cu efecte negative asupra dezvoltării emoționale și educaționale a copiilor.

Contextul educațional și discrepanța dintre așteptări și realitate

Școlile private din România sunt adesea percepute ca spații care oferă un nivel superior de educație, siguranță și atenție individualizată. Totuși, în cazul clasei investigate, părinții susțin că realitatea contrazice aceste principii, semnalând deficiențe în supravegherea elevilor și calitatea procesului didactic. S-a menționat că orele sunt adesea neorganizate, iar implicarea cadrului didactic în monitorizarea și susținerea elevilor este insuficientă.

Semnalele inițiale și modalitățile de stigmatizare a elevilor

Primele indicii ale problemelor au fost sesizate de părinți prin schimbările comportamentale ale copiilor, care reveneau acasă anxioși și demotivați. Potrivit acestora, în timpul orelor, învățătoarea nu ar fi asigurat o supraveghere adecvată, iar desemnarea unui elev pentru a raporta evenimentele din clasă a condus la marginalizarea respectivului copil, etichetat drept „paracios” de colegi.

Blocajul comunicării și reacțiile cadrului didactic

Părinții au încercat să inițieze dialoguri cu învățătoarea, însă, conform relatărilor, răspunsurile au fost defensive, iar orice observație a fost percepută ca un atac personal. Această dinamică a generat confruntări verbale, limitând posibilitatea unui schimb constructiv și afectând relația dintre familie și școală.

Calitatea educației și rezultatele academice sub standard

Pe lângă efectele emoționale, părinții reclamă un nivel educațional sub așteptări, evidențiat prin rezultate slabe la testele naționale din anul anterior. Doar un număr restrâns de elevi ar fi reușit să atingă praguri acceptabile, ceea ce ridică întrebări privind eficiența metodei de predare și a supravegherii clasei coordonate de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și manifestările de haos în clasă

Conform documentelor puse la dispoziția redacției, orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi ignorate sistematic. Această situație ar fi creat un mediu în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit o constantă, în detrimentul unui climat educațional sănătos.

Aplicarea pedepsele arbitrare și presiunea psihologică asupra elevilor

Printre acuzațiile principale se numără și folosirea unor pedepse fără fundament pedagogic clar, precum privarea de pauze sau izolarea, măsuri percepute de părinți ca forme de abuz psihologic. De asemenea, părinții semnalează utilizarea unor tehnici de comunicare ce ar induce copiilor negarea propriilor percepții, afectând încrederea de sine și relația cu realitatea.

Efectele asupra copiilor și impactul pe termen lung

Conform părinților și specialiștilor consultați, climatul de frică și presiune generat în clasă poate conduce la anxietate, dificultăți de integrare socială și chiar refuzul școlar. Aceste efecte pot avea implicații serioase asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copiilor.

Precedente și responsabilități instituționale

Părinții susțin că situația raportată nu este un caz izolat în cadrul Questfield International College, existând și alte situații similare în care elevi au fost retrași din cauza unui climat perceput ca toxic. Ei consideră că responsabilitatea nu revine exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii instituției, care ar fi trebuit să monitorizeze și să intervină prompt.

Solicitările părinților pentru măsuri corective

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală și constantă a orelor;
Formare obligatorie în psihologia copilului pentru profesori;
Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
Toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Răspunsurile conducerii și lacunele în comunicare

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College referitor la acuzațiile formulate. Până la momentul publicării, conducerea nu a transmis răspunsuri publice privind măsurile interne adoptate, numărul sesizărilor primite sau evaluările psihologice și pedagogice efectuate. De asemenea, nu au fost prezentate clarificări privind politicile instituției pentru prevenirea stigmatizării sau modul de gestionare a dialogului cu părinții nemulțumiți.

Concluzii și responsabilitatea instituțională

Pe baza documentelor și declarațiilor analizate, rămân multiple întrebări fără răspuns referitor la modul în care Questfield Pipera gestionează climatul educațional și protecția elevilor în clasele sale. Lipsa unor reacții publice și a unor măsuri documentate evidențiază o carență în responsabilitatea managerială, ceea ce poate perpetua un mediu educațional nefavorabil dezvoltării armonioase a copiilor. Urmărirea evoluției acestui caz și implementarea unor practici transparente și eficiente de către instituție rămân esențiale pentru asigurarea unui cadru sigur și propice învățării.