Bullying la Questfield International College, când tăcerea devine strategie

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o abordare clară, transparentă și structurată din partea instituțiilor școlare, care trebuie să asigure protecția și bunăstarea elevilor. Lipsa unor reacții documentate și a unor măsuri eficiente poate conduce la agravarea situațiilor de hărțuire, afectând dezvoltarea emoțională a copiilor și încrederea familiilor în școală.

Bullying la Questfield International College, când tăcerea devine strategie

O investigație realizată pe baza documentelor, corespondenței și mărturiilor furnizate redacției relevă o situație semnalată drept bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Familia elevului vizat susține că a transmis multiple sesizări scrise către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, fără a primi răspunsuri scrise care să ateste intervenții concrete. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei, Fabiola Hosu, exprimat în contextul discuțiilor despre situație, spune „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, o formulare citată din relatările familiilor, care relevă modul în care școala ar fi gestionat cazul, fără ca redacția să formuleze judecăți privind intenții sau motivații.

Sesizările repetate și lipsa intervențiilor documentate

Conform documentelor puse la dispoziția redacției, situația de bullying a fost adusă în atenția școlii încă de la primele episoade, prin emailuri oficiale, cronologice și explicite, adresate învățătoarei clasei, conducerii administrative și fondatoarei. Aceste sesizări au semnalat jigniri zilnice, umiliri publice, excludere socială și stigmatizare medicală repetată. Din analiza corespondenței și documentelor nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri concrete, proceduri interne, sancțiuni sau consiliere psihopedagogică. Intervențiile par să fi rămas la nivel verbal, informal, fără documentație oficială, planuri de acțiune sau monitorizare continuă.

Stigmatizarea medicală folosită ca instrument de umilire

Elementele puse la dispoziția redacției indică faptul că în cadrul colectivului a fost utilizată o etichetare medicală cu scop discreditant și degradant, repetată în mediul școlar, în prezența altor elevi. Această formă de stigmatizare medicală, considerată de specialiști o violență psihologică severă, nu a fost tratată de instituție ca o problemă serioasă, lipsind dovezi ale unor reacții ferme sau măsuri de protecție documentate. În schimb, acest tip de comportament ar fi fost tolerat și minimalizat, contribuind la izolarea și marginalizarea elevului vizat, cu efecte emoționale confirmate prin raport psihologic detaliat.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea bullyingului

Din corespondența analizată și din relatarea familiei rezultă că, deși cadrele didactice au fost martore ale incidentelor, intervențiile lor nu au o consemnare oficială și nu au condus la oprirea fenomenului. Lipsa unor decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție a favorizat o cultură a toleranței față de agresiuni verbale și excludere socială. În plus, managementul educațional al școlii nu a comunicat răspunsuri punctuale și a tratat sesizările ca probleme minore sau „dinamică de grup”, ceea ce a dus la transferarea responsabilității către familie și la escaladarea situației.

Poziția fondatoarei și mesajul transmis familiei

Un moment esențial în gestionarea situației ar fi fost un răspuns verbal al fondatoarei Fabiola Hosu, care, în dialog direct cu familia, ar fi exprimat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din relatările familiei, reflectă, din perspectiva redacției, o poziționare orientată mai degrabă spre aspecte contractuale și economice decât spre protecția copilului. Nu există, în schimb, o poziție oficială scrisă din partea școlii care să confirme sau să infirme această relatare, instituția nefiind la momentul publicării prezentă cu un punct de vedere oficial.

Documentele instituționale și lipsa unui răspuns formal

În locul unor decizii administrative clare, conducerea școlii a pus la dispoziție un formular informal intitulat Family Meeting Form, care consemnează existența unor întâlniri, dar care nu include responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete. Din punct de vedere jurnalistic, acest document este insuficient pentru a demonstra o intervenție instituțională reală și urmărită în timp. Această abordare minimalizează complexitatea problemei și diluează responsabilitatea administrativă.

Confidențialitatea și presiunile asupra copilului

Familia a solicitat în mod explicit, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului. Cu toate acestea, redacția nu a identificat răspunsuri oficiale care să confirme asumarea acestor măsuri de protecție. Mai mult, relatările indică faptul că informațiile ar fi fost făcute cunoscute în cadrul clasei, copilul fiind chiar interpelat public în legătură cu demersurile făcute de părinți, fapt ce poate constitui o formă de presiune psihologică.

Reacția instituției după implicarea juridică a familiei

După peste opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale și măsuri documentate, fondatoarea școlii a intervenit aparent ca urmare a implicării echipei juridice a familiei, moment în care au fost comunicate notificări formale cu caracter legal. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituțională și relevă o posibilă prioritizare a intereselor de funcționare în detrimentul protecției imediate a copilului.

Un raport psihologic care confirmă impactul emoțional

În sprijinul afirmațiilor privind efectele bullyingului, redacția deține un raport psihologic detaliat de peste zece pagini, emis de un specialist recunoscut în România, care relevă consecințe emoționale grave ale expunerii prelungite la hărțuire în cadrul școlii. Aceste documente medicale atestă faptul că suferința copilului a depășit limitele unor conflicte obișnuite și că impactul asupra dezvoltării sale este semnificativ.

În ciuda acestor semnale și a solicitărilor repetate, Questfield Pipera a emis, în data de 27 ianuarie 2026, o comunicare oficială către părinții elevilor în care situația este redusă la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contravine sesizărilor documentate și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul într-un mod adecvat.

De asemenea, după retragerea copiilor de la școală, familia a semnalat existența unor contacte telefonice informale între reprezentanții școlii și alte instituții de învățământ, în care copiii au fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială, fapt ce ridică probleme privind respectarea dreptului la educație și confidențialitate.

• Sesizări scrise repetate fără răspunsuri documentate;
• Stigmatizare medicală utilizată ca umilire sistematică;
• Lipsa unor măsuri administrative clare și trasabile;
• Presiuni și mesaje care sugerează excluderea familiei;
• Întârzierea reacției instituționale până la intervenția juridică;
• Raport psihologic care confirmă efectele emoționale grave;
• Comunicat oficial minimalizator și posibile practici dubioase post-retragere.

În concluzie, cazul semnalat la Școala Questfield Pipera ridică întrebări fundamentale privind modul în care instituția își exercită responsabilitatea față de protecția elevilor săi, transparența și rigoarea procedurilor interne, precum și capacitatea de a gestiona situații de bullying cu seriozitate și promptitudine. Lipsa unor măsuri documentate și reacțiile întârziate pot reflecta un eșec instituțional care afectează nu doar copilul vizat, ci și încrederea comunității în instituția de învățământ.

Persoanele care se confruntă cu situații similare la Questfield International College sunt invitate să contacteze redacția la adresa [email protected] pentru a-și împărtăși experiența și a contribui la o mai bună înțelegere a fenomenului.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro